Cos de cumparaturi Intrare cont Home Jean d'Arcel

Cosmetice profesionale Jean d'Arcel - promotiile iernii

Articole » Newsletter

Data: 2012-05-22

Soarele – duşman sau prieten?

Clic aici pentru varianta completă


Un factor vital căruia nu i se acordă importanţa cuvenită este expunerea la soare. De ani de zile, expunerea la raze UV a fost numită principala cauză a cancerului de piele, fiind numit repetat numărul de victime ale expunerii la soare.

Soarele, prieten sau duşman?

BBC News (sursa), citând un studiu al Jurnalului Britanic de Medicină: "Pericolul de moarte cauzat de cancerul de piele este exagerat, iar potenţialele beneficii ale expunerii la soare sunt evitate." Acelaşi studiu precizează că: "lipsa vitaminei D, în directă legătură cu expunerea la soare, poate cauza probleme ale oaselor, rahitism în copilărie, scleroză multiplă şi poate duce la depresie, etc.".

Super-star pe scena sănătăţii: vitamina D?

Stăm prea mult între 4 pereţi. Simple statistici arată că expunerea la soare este legată de incidenţa cancerului la colon. Iată un tabel care prezintă cazurile de deces cauzate de cancerul de colon, în legătură cu poziţia geografică - latitudinea (de la nord la sud) - şi implicit cantitatea de UV prezentă în 30 de ţări.
Ţara Latitudine Morţi la 100000 de oameni
Irlanda de nord 54 16,00
Irlanda 53 16,60
Anglia 52 15,30
Olanda 52 14,70
Germania 51 16,50
Belgia 50 15,50
Austria 47 15,20
Elvetia 47 12,20
Franţa 46 11,20
Canada 45 13,50
New Hampshire, SUA 44 11,50
New York, SUA 43 12,40
Connecticut, SUA 42 11,50
Rhode Island, SUA 42 12,20
Massachusetts, SUA 42 12,10
Italia 42 10,50
Noua Zeenlandă 41 19,70
New Jersey, SUA 40 12,90
Spania 40 7,80
Grecia 39 5,20
Japonia 36 9,30
New Mexico, SUA 34 9,10
Arizona, SUA 34 8,80
Australia 33 15,80
Israel 31 11,80
Chile 30 6,10
Florida, SUA 28 9,90
Mexic 23 2,70
Hawaii, SUA 20 8,50
Guatemala 15 0,50

Tabel 1: Cancerul la colon şi latitudinea, Sursa

Se observă, cu mici excepţii, cum numărul de cazuri de deces scade pe măsură ce ţara în cauză beneficiază de o expunere mai mare la raze UV.

Acelaşi studiu (sursa) precizează un raport similar pentru cancerul de prostată şi cel ovarian, osteomalacie, osteoporoză, probleme dentare şi de inimă, şi multe altele. Un factor vital pentru aceste rezultate este modul de expunere la soare. Se pune foarte puţin accent pe modul corect de expunere la raze UV, în timp ce populaţia se bazează pe mituri, păreri subiective, zvonuri, etc.

Concluzie acreditată

Dr. Harald Dobnig şi echipa sa de cercetători a publicat (sursa) în jurnalul "Arhivele Medicinei Interne" că: "oamenii cu un nivel ridicat de vitamina D sunt mai puţin expuşi riscului de deces datorat unui număr de cauze, incluzând bolile cardiovasculare" (în Europa, acestea reprezintă cauza numărul 1 de deces, după cum informează societatea European Society of Cardiology and the European Heart Network).

Optimul de vitamina D

Nivelul optim de vitamina D conform studiilor, este între 45-55 ng/ml (nanograme la mililitru). Din nefericire însă, o mare parte a populaţiei lumii vestice (Europa şi America de Nord) prezintă un nivel mult mai scăzut.

Ce facem însă iarna sau când nu avem soare? V-ați întrebat de ce răcim iarna? "E frig!" ar zice majoritatea. Răspunsul este însă ceva mai complex decât atât, și nu vom intra în detaliu în această ediție, dar vom spune atât: Harvard demonstrează, fără pic de îndoială, că principalul factor este lipsa soarelui și, implicit a vitaminei D în corpul nostru (sursa). Ce este de făcut? Un adult are nevoie de aproximativ 50mcg (micrograme) sau 0,050mg (miligrame) sau 2000UI (unități internaționale) de vitamina D3 pură pe zi.

Alimente care să conţină vitamina D în cantităţi foarte mari sunt rare. Iată cele care merită menţionate:

Aliment Vitamina D (U.I)
Ficat de cod (peşte) 10000
Hering Atlantic crud 1600
Somon, păstrăv, halibut, sardine 400-600

Tabel 2: Alimente cu vitamina D, sursa

Însă bine înteles, cel mai bun mod de a optimiza nivelul de vitamina D este să ne expunem la soare. În concluzie, ne rămâne soarele din martie până în septembrie pentru a avea un nivel optim al sănătății, însă aici intervin multe probleme. Razele UV au căpătat o reputație proastă datorită greșelilor pe care oamenii le fac atunci când stau la soare. Următoarele paragrafe își propun sa ne învețe întocmai asta.

Cum stăm la soare?

Greşeala numărul 1 de la care încep toate problemele. NU STAȚI LA SOARE PÂNĂ VĂ ARDEŢI!

O greşeală des întâlnită este expunerea la soare a feţei. Pielea feţei este foarte subţire, astfel, în primul rând, ea nu produce destulă vitamina D, iar în al doilea rând, este sensibilă şi uşor de penetrat de razele UV. Statistic, cele mai multe cazuri de cancer la piele apar pe faţă, urechi, gât, buze şi pe dosul palmei (sursa).

Concluzia 1: Faţa trebuie protejată cu orice preţ. Purtaţi şepci, pălării, etc.

Durata ideală variază mult, dar pentru a vă face o idee, vom da un exemplu: pentru o persoană cu ten caucazian (piele de culoare deschisă, dar nu albicioasă), în Europa centrală și de sud, are nevoie de doar 20 de minute de soare continuu cu cer senin și 40% din piele expusă pentru ca în stratul epitelial să se producă un echilibru al vitaminei D3. După aceste 20 de minute, cantitatea de vitamina D nu mai crește. Atenție însă: dacă aveți un ten mai deschis la culoare, albicios, ar fi bine să reduceți durata la 5-10 minute.

Cum aplicăm această informaţie?

Primul soare care vă atinge pielea după iarnă nu are voie să depăşească 20-30 de minute consecutive. Dacă scopul este de a sta la soare pentru a vă bronza, puteţi creşte durata pe parcursul a câteva zile până ajungeţi la maximul de 2 ore. Faceţi pauze, staţi la umbră mai mult, nu exageraţi chiar dacă folosiţi metode de protecţie.

Concluzia 2: Prima expunere la soare durează maxim 20 de minute, crescând uşor zilnic până la maxim 2 ore într-o sedinţă continuă.

Crema de protecţie nu se foloseşte tot timpul. În primele zile este indicat să nu folosim decât o cremă hidratantă ce conţine antioxidanţi. Motivaţia este simplă: razele UVB, cele care produc vitamina D, sunt blocate de crema de protecţie. Deci pierdem cel mai mare beneficiu de a sta la soare. Dacă nu puteţi sta doar la umbră, îmbrăcaţi-vă, feriţi-vă faţa şi folosiţi o cremă de protecţie pe zonele de piele descoperite.

Concluzia 3: În primele zile de stat la soare (cand ne expunem doar cateva minute pe zi) folosim doar o cremă hidratantă, nu una de protecţie solară. Când expunerea creşte, putem folosi creme protectoare.

Alegerea momentului zilei în care se stă la soare: cu siguranţă că şi pe dumneavoastră v-a dezinformat o sursă pe care o consideraţi credibilă. Iată adevărul:

Lumina solară este compusă din peste 1500 de lungimi de undă, dintre care singura care ne interesează este UVB. Aceasta, ca şi UVA, trebuie să parcurgă atmosfera pământului. Diferenţa dintre ele este că UVA este o undă mai lungă, cu putere de penetrare mai mare, care însă nu ajută în asimilarea vitaminei D3. Din păcate, foarte puţine creme de soare protejează împotriva UVA (sursa). Vitamina D este probabil una din cele mai importante resurse ale naturii, şi trebuie să profităm de ea cu orice ocazie.

Concluzia 4: Pentru că nu avem nevoie de UVA, este bine să căutăm creme de protecţie (minim 15 SPF) cu spectru larg de protecţie, care să acopere şi mai puternicele raze UVA.

Asociaţia Britanica a Dermatologilor explică (sursa): "Undele UVA pot să penetreze pielea mult mai uşor decât UVB. Folosind protecţie împotriva UVA, vă va feri de cancer şi îmbătrânire fotoindusă."
Conform paginii de internet a Fundatiei Cancerului la Piele dar si a Institului de Cancer al Universităţii Standford:
Tip Unda Lungime (nm – sau nanometri)
UVB 320-290
UVA 400-320

Tabel 3: lungimi de undă, sursa

Având în vedere acest lucru, să explicăm faptul că la orizont stratul atmosferic este considerabil mai gros decât la zenit (direcţia verticală desupra capului). Priviţi acest desen:

Soarele

Dacă ne-am afla pe pământ în punctul A, am avea soarele deasupra capului (la zenit). Astfel, razele soarelui ar trebui să străbată distanța marcată cu negru spre capătul săgeții. Dacă însă ne-am afla în punctul B, soarele fiind la răsărit sau la apus, se poate observa cu ochiul liber cum razele au de străbătut un drum mai lung prin atmosferă, ajungând deci într-o cantitate scăzută pe pământ.

Pe scurt:
- de la soare nu vrem să primim decât UVB;
- UVB străbate mai greu atmosfera decât UVA (undă scurtă, tabelul de mai sus);
- la răsărit şi la apus stratul atmosferic de străbătut este mai gros.

Concluzia 5: La soare se stă atunci când acesta se află la 50 (aproximativ orele 10 – 14 vara) de grade deasupra orizontului în ambele părţi (sursa). Altfel vom primi doar UVA!

O ultimă idee foarte importantă, şi care cu siguranţă va fi greu de adoptat, este una teribil de neconvenţională, care este însă bazată pe studii foarte noi şi exacte despre modul perfect de a ne bronza.

Vitamina D3 se formează la SUPRAFAȚA pielii și are nevoie de 24-48 ore pentru a intra complet în piele (Sursa). Astfel, dacă facem duș cu săpun imediat după ce am venit de la plajă, vom înlătura cea mai mare parte a vitaminei D.

Concluzia 6: Încercaţi să nu vă spălaţi imediat după ce aţi venit de la plajă. Cu cât amânaţi mai mult duşul sau baia în mare, cu atât beneficiile expunerii la soare vor creşte. Dacă trebuie sa vă spălaţi, faceţi un duş scurt fără săpun.

Aşteptăm, ca întotdeauna, întrebările, sugestiile, nelămuririle dumneavoastră la office@jeandarcel.ro.


Articole

Înapoi