Produsele cosmetice au fost folosite încă de pe vremea primelor civilizații umane. Cea mai veche atestare istorică a utilizării acestora provine din Egiptul Antic, în jurul anilor 3100 – 2900 î.Hr, deci de acum 5000 de ani. Egiptenii foloseau ulei de ricin, de susan și de moringa pentru a combate ridurile și imperfecțiunile pielii, pentru a-și păstra tenul tânăr și luminos. Încă de atunci a existat, însă, întrebarea: care ingrediente fac bine pielii și care pot avea efecte negative? Ei bine, din acest punct de vedere, nu s-au schimbat prea multe – însă cu siguranță a devenit mult mai dificil de aflat.
Cele două întrebări esențiale
Întrebarea 1: Sunt majoritatea ingredientelor sintetice nesănătoase sau dăunătoare?
Răspuns: Nu. Majoritatea sunt sigure și sunt testate dermatologic cu mare rigurozitate, în special în Uniunea Europeană, unde standardele sunt înalte și controalele riguroase[i], supravegheate de instituții non-guvernamentale precum EFCI (European Federation for Cosmetic Ingredients). Diferențele între standardele de calitate corespunzătoare UE și SUA sunt foarte mari. Din păcate, însă, pseudo-specialiștii și alarmiștii vin tot din SUA, acolo unde problemele sunt mai mari decât în UE. Iar consumatorul european citește și ascultă cu încredere informații false.
Conform COSING (Departamentul Comisiei Europene pentru Substanțe și Ingrediente Cosmetice) în Europa sunt autorizate peste 33 de mii de ingrediente[ii] , fiind interzise 1300 dintre ele, datorită studiilor riguroase. În SUA, pe de altă parte, există peste 50 de mii de ingrediente autorizate și doar 11 interzise. Ai citit bine, nu 11 mii, doar 11.
Întrebarea2: Sunt toate ingredientele naturale 100% sigure?
Răspuns: Nu. Produsele 100% naturale pot cauza și ele iritații, dermatite sau diverse alte reacții. În plus, există o șansă foarte mare ca acestea să nu ofere avantajele dorite. Ingredientele cosmetice aduc o plajă mare de beneficii consumatorilor. De exemplu, filtrele UV ajută la protejarea pielii și a părului de efectele nocive ale razelor ultraviolete. Agenții tensioactivi sau surfactanții sunt esențiali pentru curățarea pielii, iar conservanții previn contaminarea bacteriană și fungică, asigurând totodată longevitatea produselor cosmetice. Toate acestea nu pot fi replicate de către natură. Iar acelea care pot, sunt replicate cu o eficiență de zeci până la sute de ori mai mică.
Confuzia consumatorului
În prezent, pare să existe o discordanță între recomandările medicilor dermatologi legate de protejarea și îngrijirea pielii și lucrurile care sunt diseminate consumatorilor prin pseudo-specialiștii mișcării ”frumusețe bio/naturală” sau ”natural beauty”. Toate articolele, blogurile, știrile și postările în social media de către persoane neacreditate, cresc confuzia consumatorilor legată de ingredientele pe care ar trebui să le evite.
Ca exemplu clar, putem lua platforma EWG Skin Deep (Environmental Working Group), care a devenit o voce puternică în domeniu și o sursă de informații (false de foarte multe ori) pentru întreaga industrie globală de produse cosmetice. Adeseori informațiile și părerile EWG sunt copiate și distribuite de multe alte site-uri, bloguri, și dau apă la moară unor influenceri care continuă lanțul de dezinformare și generează teamă și anxietate în mințile consumatorilor fără cunoștințe profunde științifice.
Iată câteva exemple, date de oamenii de știință din cadrul Departamentului de Dermatologie al Universității din Pennsylvania, Philadelphia, USA, îngrijorați de situația actuală[iii]:
- Campania Produselor Cosmetice ”Sigure” (sau ”curate”) încurajează consumatorii să evite anumite ingrediente, printre care și parabenii. În conformitate cu știința dermatologică actuală și poziția Comitetului Științific European pentru Siguranța Consumatorului, există o teamă pentru activitatea hormonală a parabenilor descoperită în testele de laborator. Dar ce nu s-a spus în presa care a scris despre această descoperire, este că activitatea hormonală a parabenilor este de mii până la milioane de ori mai slabă decât cea a hormonilor naturali. Deci aproape inexistentă. De asemenea, acest efect este mai pronunțat odată cu creșterea dimensiunii moleculei parabenului. Dar căutătorii de senzațional și click-bait, au creeat o adevărată furtună mediatică pe seama parabenilor, profitând de pe urma răspunsului emotional al consumatorilor care au preluat informația și au contribuit (fără să își dea seama sau fără să vrea) la întărirea miturilor și generarea de panică.
- Să înțelegem: parabenii sunt molecule deosebit de utile[iv], folosite în produsele cosmetice pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și a mucegaiului, protejând atât produsele, cât și consumatorii. Parabenii fac parte din puținii conservanți care NU sunt considerați alergeni, având rata de sensibilizare la contact (adică numărul persoanelor care au o oarecare sensibilitate la contactul cu o cantitate suficientă de parabeni) mai mică de 1%. Acestea sunt motivele pentru care parabenii nu ar trebui interziși în totalitate. Dar pentru că protocoalele de testare în UE sunt extrem de riguroase și stricte, au fost totuși interziși 5 parabeni (izopropilparaben, izobutilparaben, fenilparaben, benzilparaben și pentilparaben), însă mulți alții sunt utilizați în continuare datorită faptului că sunt utili și siguri[v].
- Baza de date EWG înregistrează mii de produse, oferindu-le un scor pe baza presupusei toxicității ale ingredientelor acestora, însă aceste afirmații nu sunt agreate de majoritatea experților și acest lucru poate provoca confuzie în mințile consumatorilor. De exemplu, EWG a atribuit scorul de 3 (pe o scară de la 1 la 10) ingredientului obișnuit PEG-2 soiamină, în ciuda mențiunii pe care tocmai ei au scris-o „date disponibile pentru a argumenta pericolul moderat al PEG-2: niciuna”. Există un singur articol științific despre PEG-2, de slabă calitate, scris în 1994, care se bazează pe informații din anii 80, și cu rezultate care nu au fost replicate în niciun studiu. Deci de unde nota 3?
- Izotiazolinona este cea mai frecventă cauză a dermatitei de contact provocată de ingredientele din produsele cosmetice din Europa. Printre conservanții alternativi cu rate scăzute de sensibilizare de contact ce pot fi utilizați se numără eliberatorii de formaldehidă, parabenii și iodopropinil butilcarbamat. Cu toate acestea, utilizarea parabenilor și a eliberatorilor de formaldehidă este controversată și descurajată. Fiind un număr mare de așa-ziși specialiști care se feresc de eliberatorii de formldehidă doar pentru că intuitiv, cuvântul formaldehidă nu sună bine, fără să cunoască aspectele chimice și dermatologice ale acestor compuși.
- Goop este un alt site din zecile care diseminează informații false deși par a fi surse credibile de informare. Multe dintre acestea afirmă că „cele mai periculoase substanțe sunt conservanții care eliberează formaldehidă”. Studiile de amploare efectuate în Europa și în Statele Unite au arătat că substanțele care sunt cele mai frecvent implicate în sensibilizarea de contact sunt cele precum izotiazolinona (o persoană din 20 are simptome specifice), dar și metilchoroizotiazolinona și metilizotiazolinona, care nu eliberează formaldehidă. Dar despre acestea nu se spune nimic. Oare pentru că sunt mai greu de pronunțat și de reținut? Cine știe...
Cum funcționează produsele cosmetice?
Fabricarea unui produs 100% natural care să fie cu adevărat sigur și să aducă beneficii evidente pielii noastră este deosebit de dificilă. Iată de ce:
Absorbție suboptimă
Pielea are o barieră naturală care o protejează împotriva agresorilor externi. Spre deosebire de alimentele ingerate, ingredientele ce ajung la suprafața pielii nu sunt absorbite de către organism. Doar moleculele cu o dimensiune foarte mică reușind să treacă de această barieră. Conform medicilor dermatologi, autori ai unui studiu științific de referință din partea Universității Des Moines (SUA), o piele sănătoasă cu o barieră funcțională și strat lipidic adecvat, absoarbe foarte dificil până și apa[vi]. În mod similar, spun aceștia, multe ingrediente din produsele cosmetice naturale sunt absorbite lent, în cantități mici sau chiar deloc, în special pentru că ingredientele acestora au molecule de dimensiuni mari, acestea fiind în formă nedenaturată.O multitudine de materiale sintetice utilizate în produsele de îngrijire a pielii acționează drept intermediari pentru a transporta ingredientele active în straturile profunde ale pielii. În caz contrar, anumite ingrediente nu ar fi niciodată absorbite, produsul fiind mult mai puțin eficient.
Posibile efecte secundare
Un studiu al Departamentului de Medicină Clinică și Experimentală, Secția de Dermatologie a Universității din Ferrara în Italia[vii] a constatat că peste 1 din 20 de persoane care folosesc produse cosmetice naturale au avut efecte secundare. În ciuda credinței comune în natura inofensivă a extractelor botanice, incidența efectelor secundare menționate de către utilizatori confirmă faptul că acestea ar trebui privite ca o sursă potențială de efecte adverse asupra pielii. Descrierea incorectă sau incompletă a ingredientelor produsului și alterarea chimică sunt alte probleme ale produselor botanice.
Ingrediente cosmetice de evitat (în unele cazuri)
Dacă știi că ai pielea sensibilă sau îți dorești din alte motive să eviți anumite substanțe sintetice, iată o listă de substanțe cu denumirile lor internaționale (dintre care pe unele sigur le-ai mai întâlnit pe internet) pe care ai putea să le eviți dar nu este neaparat necesar:- Butylated hydroxyanisole (BHA) – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel
- Butylated hydroxytoluene (BHT) – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel
- Diethanolamine (DEA) – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel
- Formaldehida – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel
- Conservanți eliberatori de formaldehidă (DMDM hydantoin, polyoxymethylene urea, diazolidinyl urea, bromopol, glyoxal, quaternium-15, și sodium hydroxymethylglycinate) - NU se regăsesc în produsele Jean d'Arcel
- În cantități extrem de mici (conform studiilor de specialitate) și doar la 4 produse (din 150), vei întâlni: methenamine și imidazolidinyl urea
- Parabeni cu moleculă mare – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel. În ceea ce privește restul parabenilor, considerați siguri și utili de către toate autoritățile europene din domeniul cosmetic, folosim cantități sub dozele maxime recomandate[viii]
- Polyethylene glycol (PEG) – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel
- Petrolatum – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel
- Sodium laurilsulfate (SLS) – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel. A nu se confunda cu Sodium Laureth Sulfate (SLES), diferit de SLS din punct de vedere chimic, mult mai sigur și neutru decât SLS conform unui studiu de referință al departamentului de dermatologie din cadrul Universității din California, San Francisco[ix].
- Triclosan – NU se regăsesc în produsele Jean d’Arcel